Distribuția companiilor românești

Din totalul celor 743.853[1] de companii din România în anul 2019, cea mai mare pondere este deținută de companiile micro (cel mult 9 angajați), care reprezintă 91,5% din total (680.450 firme). Companiile mici (între 10 și 49 angajați) reunesc 6.3% din numărul total al firmelor (46.670 firme), în timp ce companiile mijlocii (între 50-249 angajați), în număr de 12.945, au o pondere de doar 1,74%. Doar 3.788 de companii sunt firme mari, cu cel puțin 250 de angajați, reprezentând 0,5% din total.

Cel mai mare număr de companii se află în Macroregiunea 3 (263.380), care reunește 35,4% din numărul total al companiilor considerate. Pe al doilea loc se poziționează Macroregiunea 1, unde se regăsesc 26,8% din numărul total de companii de pe teritoriul țării (adică 199.179), urmată de Macroregiunea 2 cu 21,7% (adică 161.291 companii). La distanță considerabilă (peste 5 puncte procentuale) se află Macroregiunea 4, cu numai 16,1% din totalul companiilor din România (120.003).

Distribuția pe clase de mărime este similară la nivel de macroregiune. Astfel, pentru fiecare dintre cele patru regiuni, între 90,6% (Macroregiunea 3) și 92,4% (Macroregiunea 4) reprezintă companii micro, iar o pondere care variază între 5,75% (Macroregiunea 4) și 6,6% (Macroregiunea 3) o dețin companiile mici. Companiile mijlocii, ca pondere din totalul pe regiune, variază între 2,1% în Macroregiunea 3, unde sunt cele mai numeroase, și 1,45% în Macroregiunea 4, unde se înregistrează cel mai mic număr. Tot Macroregiunea 3 deține și cel mai ridicat număr de companii mari (0,75% din totalul pe regiune), iar cea mai mică valoare (0,35%) se întâlnește în Macroregiunea 2 (vezi Tabel 1).

Dacă raportăm însă numărul de companii dintr-o anumită clasă de mărime la totalul acelei clase, constatăm diferențe semnificative între regiuni. Macroregiunea 3 se diferențiază semnificativ de celelalte, datorită includerii regiunii București-Ilfov. Astfel, aici se regăsește cel mai mare număr de companii din toate cele patru clase de mărime. Se remarcă faptul că Macroregiunea 3 deține aprope 52% din totalul companiilor mari, 42,55% din companiile mijlocii, 37,15% dintre companiile mici și peste 35% din companiile micro. Cea mai echilibrată dintre macroregiuni este Macroregiunea 1, unde se regăsesc aproape un sfert din companiile din toate cele patru clase de mărime. În schimb, Macroregiunea 4 este cea mai dezavantajată, cu cele mai mici ponderi ale companiilor, indiferent de clasa de mărime (vezi Tabelul 2).

La nivel de macroregiune, situația este similară. Primele două domenii de activitate unde activează cele mai multe companii aparțin sectorului comerțului și activităților profesionale, asemănător topului la nivel național. Industria ocupă al treilea loc după ponderea de companii existente în Macroregiunile 1, 2 și 4, însă ponderea companiilor din Construcții (10,03%) este semnificativ mai ridicată decât cea din Industrie (7,96%) la nivelul Macroregiunii 3.

Din punct de vedere al cifrei de afaceri, am împărțit companiile în micro (cifră de afaceri de cel mult 2 mil. euro, adică 9,49 mil. lei), mici (cifră de afaceri între 2 mil. euro și cel mult 10 mil. euro, adică 47,55 mil. lei), mijlocii (cifră de afaceri între 10 mil. euro și cel mult 50 mil. euro, adică 237,26 mil. lei) și mari (cifră de afaceri de cel puțin 50 mil. euro).

Valoarea totală a cifrei de afaceri înregistrată de companiile prezente în anul 2019 în baza de date a Ministerului de Finanțe se ridică la 1662,78 mld. lei. De această dată, companiile mari sunt responsabile pentru cea mai mare pondere a cifrei de afaceri generată în anul 2019 (63,13%, adică 1049,73 mld. lei), urmate de cele mijlocii (16,2%, adică 269,41 mld. lei), mici (11,8%, adică 196,1 mld. lei), în timp ce companiile micro au fost responsabile pentru numai 8,87% din cifra de afaceri (adică 147,54 mld. lei).

Peste jumătate (53,27%) din cifra de afaceri în anul 2019 a fost stabilită la nivelul Macroregiunii 3. Companiile din Macroregiunea 2, aflată pe al doilea loc, au reușit să genereze mai puțin de jumătate din valoarea cifrei de afaceri din Macroregiunea 3, ceea ce reprezintă 20,56% din totalul cifrei de afaceri din anul 2019. Pe al treilea loc s-a poziționat Macroregiunea 2, cu 14,19% din cifra de afaceri totală, urmată de Macroregiunea 4, ale cărei companii au generat 11,98% din total.

Distribuția companiilor la nivel de regiune în funcție de cifra de afaceri generată de fiecare clasă de mărime este oarecum mai echilibrată decât cea rezultată în urma numărului de salariați. Grupa companiilor micro generează aproximativ o zecime din cifra de afaceri totală la nivelul fiecărei macroregiuni, cu excepția Macroregiunii 3, care are un profil cu totul distinct. La nivelul acesteia, companiile mici generează 5,87% din cifra de afaceri, în timp ce întreprinderile mari sunt responsabile pentru aproape trei sferturi (72,7%) din cifra de afaceri a macroregiunii. Pentru celelalte zone, cifra de afaceri a companiilor mici reprezintă între 14,33% în Macroregiunea 4 și 17,48% în Macroregiunea 2, iar cele mijlocii dețin în jur de o cincime din totalul cifrei de afaceri al macroregiunii. O pondere semnificativă, de aproape jumătate din cifra de afaceri, este generată de companiile mari (vezi Tabelul 4).

O nouă perspectivă asupra diferențelor dintre macroregiuni ne este oferită prin raportarea cifrei de afaceri obținută de fiecare zonă în parte la totalul clasei de mărime. Prin urmare, companiile din Macroregiunea 1 generează aproape un sfert din cifra de afaceri totală înregistrată la nivel național de companiile micro, mici și mijlocii, și doar 17,24% din cifra de afaceri totală a companiilor mari. Distribuția cifrei de afaceri e menține relativ echilibrată la nivelul Macroregiunii 2, dar cu rezultate mai slabe decât Macroregiunea 1. Macroregiunea 3 are, din nou, un profil distinct. Companiile din fiecare dintre cele patru clase de mărime sunt responsabile pentru cea mai mare pondere a cifrei de afaceri dintre cele patru macroregiuni, la valori semnificative de următoarele clasate. Astfel, 35,22% din cifra de afaceri a companiilor micro, 37,65% din cea a companiilor mici, 43,05% din cea a companiilor mijlocii și 61,34% din cifra de afaceri a companiilor mari este stabilită la nivelul Macroregiunii 3. Din contră, cele mai slabe rezultate pentru toate grupele de mărime sunt înregistrate în Macroregiunea 4.

Pe domenii de activitate, grupate conform codurilor CAEN, cea mai mare valoare a cifrei de afaceri (46,59%) este generată la nivelul clasei Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante. Pe al doilea loc, cifra de afaceri din Industrie reprezintă 32% din valoarea totală stabilită pentru anul 2019. Fiecare dintre celelalte clase de mărime au o valoare agregată a cifrei de afaceri de sub 6,5% (vezi Tabelul 6).

La nivel de macroregiune, situația este relativ similară. În Macroregiunile 2 și 3, ponderea cifrei de afaceri din comerț (45,46%, respectiv 52,21%) a fost mai ridicată decât cea din industrie (32,45%, respectiv 25,04%). În schimb, în Macroregiunile 1 și 4, ponderea cifrei de afaceri în industrie a reprezentat 41,93%, respectiv 45,28% în anul 2019, față de cea din comerț (38,43%, respectiv 36,96%).